Dacă nu noi, cine? Dacă nu acum, când?
Anul trecut România și Europa de Est în general își permiteau luxul comodității. Insolvențele la nivelul regional erau într-un trend semnificativ descendent (-7% în 2018, trend menținut în 2019). Prognoza Comisiei Europene pentru această regiune era în continuare de creștere, susținută în principal de consumul privat. Pentru Romania se previziona o creștere de peste 3,8% PIB în 2020 și 3,5% în 2021. La începutul acestui an COVID-19 era un virus relativ îndepărtat în China apărut de nicăieri și căruia nu doream să îi acordăm atenție.
Însă am văzut toți îngroziți scenariul Italia – în decursul a câteva săptămâni sunt peste 31.000 de cazuri și 2.500 de morți. Vom traversa în curând, probabil, cea mai mare criza a sistemului medical românesc, urmată de o criza economica profunda. S&P Global previzionează recesiune globală pentru 2020 (sursa).
Sunt bune anunțurile și discursurile cu spălatul pe mâini însă atenția ar trebui îndreptată și asupra antreprenorilor. Măsurile implementate de guvern pentru a preveni răspândirea COVID-19 vor crea perturbări majore în activitate antreprenorilor.
O proporție semnificativă a societăților românești, în special IMM-urile (avem aproximativ 99,7% IMM- uri, conform raportului Small Business Act Romania 2019 al Comisiei Europene, dar refuz să cred acest procentaj) înregistrează un rezultat negativ în 2018, un grad ridicat de îndatorare și rezerve de numerar practic inexistente. Totodată, în ultimii ani, s-a majorat considerabil nivelul creditului furnizor, adăugând pe lista vulnerabilităților și interdependența financiară a firmelor. Dacă adăugăm la acestea scăderea bruscă a veniturilor, și unele cheltuieli fixe neproductive și neașteptate ale companiilor (exemplu 75% salariul părintelui cu un copil de până în 12 ani suportat de angajator) obținem furtuna perfectă. Rețetă pentru criza de lichiditate și mai departe insolvență.
Bineînțeles, și în mod justificat, antreprenorii sunt concentrați în acest moment pe stingerea incendiilor; pe clauzele de forță majoră, pe prevederile privind șomajul tehnic, pe concesiile obținute din partea creditorilor bancari sau a partenerilor comerciali. Și acesta e un răspuns adecvat, pe termen scurt.
Însă ce nu trebuie să uităm este că această pandemie va crea o schimbare bruscă în comportamentul consumatorului în sens larg, iar probabilitatea ca noile tipare de consum să dispară odată cu pandemia este scăzută din punctul meu de vedere. În doar câteva săptămâni, oamenii se vor obișnui să își anuleze evenimentele sociale, să muncească de acasă și să gătească mai mult acasă, să se rezume la a cumpăra doar bunuri de strictă necesitate. Munca de acasă, odată procedurizată și eficientizată, va fi continuată într-o proporție semnificativă. Ce va însemna aceasta pentru piața real estate office, retail non-food, industriile bazate pe consum, pentru unele segmente ale producției, spre exemplu, precum și pentru afacerile dependente de acestea?
E simplu să previzionăm o creștere a insolvențelor la finalul acestui an, respectiv la începutul anului următor. În timp ce așteptăm anunțarea adevăratelor măsuri economice adoptate de guvernul român, haideți să susținem antreprenorii în orice fel putem, iar prioritatea acestora (a antreprenorilor) ar trebui să fie previzionarea și analizarea noului comportament al consumatorului. Cuvântul cheie este adaptarea, căci așa cum zicea Darwin, nu supraviețuiesc cei mai puternici, ci cei care se pot adapta cel mai rapid la schimbări.